- şoárece
- s. m., pl. şoáreci
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
şoárece
Look at other dictionaries:
şoarece — ŞOÁRECE, şoareci, s.m. Animal mic din ordinul rozătoarelor, de culoare cenuşiu închis, cu botul ascuţit şi cu coada lungă şi subţire (Mus musculus). ♢ Şoarece de bibliotecă = se spune despre o persoană care îşi petrece cea mai mare parte a… … Dicționar Român
poponeţ — POPONÉŢ1, poponeţi, s.m. (reg.) 1. Şoarece de câmp; şoarece de pădure. ♢ expr. (Adverbial) A sta (sau a rămâne etc.) poponeţ = a sta (sau a rămâne) în picioare, ţeapăn, nemişcat; a sta izolat de alţii. A veni poponeţ = a veni, a apărea pe… … Dicționar Român
şoricel — ŞORICÉL, şoricei, s.m. 1. Diminutiv al lui şoarece; şoricuţ. 2. (pop.) Boală a vitelor care se manifestă prin umflături mari sub piele. – Şoarece + suf. el. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 COADA ŞORICÉLULUI s. v. pătlagină.… … Dicționar Român
şoacăţ — ŞOÁCĂŢ, şoacăţi, s.m. (fam.) Calificativ injurios dat străinilor, în special nemţilor. – Din scr. šokac. Trimis de LauraGellner, 30.04.2004. Sursa: DEX 98 ŞOÁCĂŢ s. v. guzgan, şoarece, şobolan. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
şoricioaică — ŞORICIOÁICĂ, (1) şoricioaice, s.f. 1. Femela şoarecelui. 2. (pop.) Substanţă otrăvitoare, reprezentând un compus al arsenului, folosită mai ales contra şoarecilor; şorecie, şoriceasă. – Şoarece + suf. oaică. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007.… … Dicționar Român
chiţoran — CHIŢORÁN, chiţorani, s.m. Şoarece mare de câmp, cu botul foarte ascuţit (Sorex vulgaris). – cf. c h i ţ c a n. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 CHIŢORÁN s. v. guzgan, şobolan. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime chiţorán … Dicționar Român
hârţ — s. v. guzgan, şobolan. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime hîrţ ( ţi), s.m. – Şoarece. Mag. heréc şoarece (DAR). În Banat. – Der. hîrciog, s.m. (şobolan; hamster, Cricetus frumentarius), din mag. hörcsög (DAR; Gáldi, Dict., 91), cf.… … Dicționar Român
impar — IMPÁR, Ă, impari, e, adj. (Despre numere întregi) Care nu este divizibil cu doi; care este fără soţ. – Din lat. impar cf. fr. i m p a i r. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 LÍMBĂ, limbi, s.f. I. Organ musculos mobil care se află în gură … Dicționar Român
mare — MÁRE1, mari, adj. I. (Indică dimensiunea) Care depăşeşte dimensiunile obişnuite; care are dimensiuni apreciabile (considerate în mod absolut sau prin comparaţie). ♢ Degetul (cel) mare = degetul cel mai gros al mâinii, care se opune celorlalte… … Dicționar Român
paruş — PÁRUŞ s. v. şoarece. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime parúş, parúşi, s.m. (reg.) 1. şoarece. 2. popândău. Trimis de blaurb, 25.08.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
